sunt făcut din frig
împrumutat, la plămădire, de la o iarnă știrbă
care își amanetase zăpezile
și își vânduse crivățul
pe o streașină cu țurțuri și doi ciorchini de întuneric
în cele mai frumoase grădini
am lăsat urme de brumă
iar pântecul unei fecioare
florile de gheață desfăcute de atingerea mea
n-au găsit gâză vrednică de mijlocirea rodirii
din resturi de veac am zidit altar
în sălașul lupilor
și adăpost pentru oasele zilelor
așteptând
venirea iernii care își cere frigul înapoi
