I.
din văi neștiute de duhuri au pornit
și din munți în care odinioară trăiau uriașii
care topeau pietre pentru potcoavele centaurilor
dinspre deșertul cu nume de război
cete aprige s-au pornit din ținutul pădurilor veșnice
iar dinspre insule
corăbii uriașe și bărci fără pânze
milogi și ologi
și fecioare
robi și stăpâni laolaltă
niciunul dintre ei nu auzise clopotele cerului
nici nu citise cuvintele cărții
nu erau dintre cei care credeau în vise
ori dintre pruncii închinării
dar niciunul dintre ei nu voia să fie cel din urmă
la arătarea vremurilor
II.
„arată-ne zeii tăi”
i-au strigat
„zeul tău ni-l arată”
i-au strigat
„să-l vedem
să-l botezăm după legea noastră
în apă necălcată de ciute
și apoi abia îl vom asculta!”
„unde sunt semnele măreției tale?”
i-au strigat
„unde ți-s minunile
și unde comorile tale?
poți măcar prooroci?”
i-au strigat
-vă pot spune numele celor nenăscuți!
le-a spus
vorbele lui le-au purtat
de la unul la altul
ca pe semnele răstignirii
„să le auzim!”
i-au strigat
privind cerul să vadă căderea fulgerelor
-sunt numele voastre!
le-a spus
pruncii voștri vor avea numele voastre
Ioan, Constantin, Sofia sau Irina
așa cum voi ați purtat numele bunilor voștri
și numele străbunilor voștri
„acestea nu sunt proorociri”
i-au strigat
„nu ne ești de folos”
-ei vor fi cei din urmă!
le-a strigat ridicându-se
cei din urmă cu numele bunilor
apoi vor veni cei care vor avea semn de gheară în loc de nume
și urma labirintului însemnată pe ei
și unul va fi ca toți
iar toți vor fi ca unul
oștile oamenilor se vor război atunci cu oștile omului
și numele bunilor nume de batjocură va fi
nu se vor naște prunci să ducă nume
vor topi cărțile
și vor arde cuvintele
în mințile pustii ale celor noi
vor bate culori și bani din solzi de Himeră
popoare vor locui pe un bob de nisip
iar oameni și duhuri
vor fi aidoma
III.
l-au ascultat și au amuțit
așteptând cerul să-și lepede fulgerul
n-au primit nici minuni
nici bunăvestire
au plecat
către văi
și către munți
și către deșertul cu nume de război
să-și nască pruncii
și să le mai dea o dată nume
s-au născut prunci cu numele oamenilor
și au murit oameni cu numele bunilor
apoi pietrele au dat rod
și au jelit moartea zeilor
pumnul s-a desfăcut
și a picurat
iar picurii au devenit ploaie
căzând rece
pentru totdeauna
