De ce e singur neuronul?

Articolul precedentInocența latină
Articolul următorHalep

În loc de orice editorial sau mai bine zis în loc de orice banc, azi ar fi suficient să facem un conspect al știrilor. S-ar putea la fel de bine numi fișă medicală sau fișă de observație. Dar, cum suntem la ADNOTĂRI, o să facem, evident, ați ghicit, bravo, și niște lejere adnotări pe marginea chestiilor poreclite știri.

Doamnele și domnii de la PSD au decis că, săptămâna asta, nu mai schimbă premierul, în schimb organizează un mitingdăprotest. Împotriva a ce să fie? Împotriva abuzurilor, să trăiți! Că se constată abuzuri, monșer! Care nu mai putempentru ca să orișicâtuși din cauză că pentru că, mă-nțelegi, abuzurile care este! Dacă ne scărpinam sub cușcă și stucheam pe asfalt când îl vedeam pe odihnitul domn Iohannis scoțându-și cojoaca roșie la mitingit, acum chiar e de luat la întrebări medicul șef de secție! Dacă ăla despre care zic unii că e șeful statului iese să protesteze împotriva statului, păi de ce să n-o facă și pesediștii?

Cu fugiții la Ponta sau fără, PSD are majoritatea clară în Parlament (dimpreună, firește, cu ALDE). Guvernul e bine-merci, Dăncila, ceea ce vă dorim și vouă! CCR a țipat o decizie care o trimite pe Kovesi la odihnă în ce vie vrea ea. Ce rost are protestul? Să meargă protestatari, cu țambal și acordeon să-i strângă duduiei Laura & Codruța  pixurile de pe birou? Și dacă tot îi strângem pe oamenii ăia la huo, le dăm și lopeți, cazmale și niscaiva asfalt și îi punem pe ei să facă și niște autostrăzi? Că dacă numărăm câți kilometri de autostradă au întins guvernările PSD (Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă) ne iese o sumă perfect egală cu suma care reprezintă banii europeni absorbiți de guvernul tehnohăhăhăcrat.

Domnul Dragnea și partidul pe care îl are în arendă pare a fi într-o permanentă căutare a legitimității, de la câștigarea alegerilor încoace. De parcă rezultatul solid din alegeri nu reprezintă suficientă legitimare, de parcă fiecare chiuitură a #rezist presupune un nou tratament cu legitimitate. Abuzurile DNA pot funcționa drept scuză pentru nenumăratele ezitări, fandări, bâlbe și coteli, dar până la un punct. Pentru că cei, mulți, care i-au votat nu vor scuze, ci lucruri concrete, realizări palpabile. Iar asta e adevărata măsură a unui politician: nu știința de a câștiga puterea, ci priceperea de care e nevoie pentru a o folosi.

În același timp, alde #rezistiocumvacumva zbiară la Dragnea că nu are voie la Piața Victoriei, pentru că s-a dat, s-a termenat, bre, nu mai ieste! Adică, gata! Piața e a lor, a rezistenților și acolo nu e voie decât la proteste ale ălora care rezistă, nu din ăștia de la PSD, care nu mai rezistă și izbucnesc. Lăsând la o parte detaliul deloc de neglijat, de altfel, că oamenii ăștia apără o persoană, nu un set de valori or principii (altfel decizia CCR nu mai era pusă în discuție, contestată și luată la foarfecă), ideea asta că și-au atribuit o proprietate imobiliară pentru că eu au transformat-o într-un simbol e fundamental greșită. Poate știu și protestatarii PSD să facă luminițe cu telefoanele, poate au și ei prunci în cărucioare nu mai buni de scos la întâlnirea cu jandarmii. Totuși, asta definește, de fapt, perfect matricea după care funcționează rezistacii, modelul de gândire la care aderă: noi avem voie, voi nu! Iar asta spune totul! Când aperi democrația premisa fundamentală e că admiți și respecți același set de drepturi și când vine vorba despre preopinenți. Când o aperi pe Kovesi, atunci da, e pe principiul focu’ la ei!, noi avem voie orice, voi nimic!

În fine, PNL, ca făclie a opoziției care este, anunță proteste de amploare pentru susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă! Moțiunea se votează în Parlament, de către parlamentari. PNL este partid parlamentar. În stradă nu se votează, se urlă! Opoziția se numește opoziție parlamentară, ceea ce e în stradă se numește îngrămădeală, mulțime, puhoi, zarvă, mă rog, s-a înțeles. Poate domnul Orban are chef să tragă o cântare și a găsit în felul ăsta o modalitate de a face rost de public, nu știu. Ce știu e că ne aflăm într-o bizară competiție a ridicolului, în care politicienii de la noi zbiară că vor să apere instituțiile statului, dar scot boborul în stradă împotriva instituțiilor statului. Care instituții? Alea de la care iau leafă politicienii care cheamă norodul în stradă! Iar Orban și ai lui nu au sunat goarna pentru că au a-și anunța propriul program de guvernare (n-au nevoie! li se comunică atunci când e cazul!), nici pentru a propune alternative la măsurile actualei puteri, or, hahaha, pentru a da grăire unei noi viziuni! Nu. Nț! Ci pentru a contesta o decizie a instanței constituționale. Și a pune în discuție chiar Constituția. Pentru că, nu e așa, ei apără justiția și statul de drept! Pe bune, neuronul ăla din titlu a murit de singurătate.

În țara asta nimeni n-are chef de respectarea legilor, toți le vor croite după toanele lor de azi, care toane se vor schimba mâine. Cârpite, potrivite la craci, lărgite la tur, ca să încapă curul de azi. Și nimeni nu pare dispus să mai apere un set de principii or de valori, ci e o mare, fără de sfârșit nebunie în care singura preocupare e gâtuirea, belirea celuilalt. Așa că nu în NATO aveam noi treabă, pentru că noi avem nevoie să fim apărați, mai înainte de orice, unii de alții.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: