când te vor întreba dacă m-ai știut
ai să le spui că ai văzut focul mistuind bulbii de întuneric
și albii șerpi înfășurați pe neguri
fâșii de furie înnodate laolată
ori cum în asfințit păianjenii de sticlă își țeseau arama
în pânză sângerată și subțire
să le mai spui că ai văzut minuni, ușoare ca o pleoapă
și vorbe aspre încurcând năvodul
țurțuri crescând din palmele de uriași veghind la poli
când te vor întreba de m-ai știut
să le mai spui că uneori
se auzea un glas
Mărturisire
Articole care v-ar mai putea interesa