Te speli cu apă rece. sângerezi.
oglinda-i un detaliu inutil.
prea multe voci. cedezi.
e prea subtil
desenul de pe tâmplă, vinețiu
pulsează ca un pumn când se desface
și degetele se prefac în ace
e târziu
te speli și murmuri
parcă ai cânta
îți stingi țigara-n palmă
și-n oglindă
e chipul tău, dar nu e vocea ta:
urmează-mă
și-am să te-nvăț să cazi!
o prăbușire trebuie celebrată
cu ample salve
și cu camarazi
din vreme pregătiți cu o lopată
urmează-mă și am să-ți arăt cum să izbești cu tâmpla
colțul pietrei
și carnea cum s-o-nveți să putrezească
să te izbești iar
de pământul iască
și cioburile tale să renască
și-atunci am să te duc-
doar mă urmează-
în valea mea!
acolo se serbează
cu lungi orgii și demnă pomenire
orice cădere
orice prăbușire
am lună plină
uneori am stele
și casa mi-e-mpletită din nuiele
acolo nu-s oglinzi, căci n-avem chip
și nici nu-i sângerare
pot să șoptesc sau dacă vreau să țip
din mine se ridică doar o boare
urmează-mă
am să te-nvăț să cazi
sărbătorind cel de pe urmă spasm
chiar dacă azi
te încovoaie crâncenul orgasm
și-mpreunarea ta cea mai fecundă
cu lutul cumpărat
pe o secundă
urmează-mă
ne-așteaptă valea mea
mai fă un pas
căderea-i tot un zbor
iar lumea
abator
