Dacă te pălește și vrei să secreți un proiect politic țapăn (pușche pe limbă!) atunci pleci de la datele de bază. În cazul nostru consulți manualul de utilizare a orbanului. Și citești:

Felicitări! Tocmai ați achiziționat un Orban. Înainte de a-l pune în funcțiune vă recomandăm să citiți cu atenție aceste instrucțiuni…

Nu mai e cazul. În foncțione l-au proptit deja. Sări peste introducere și încerci să îți dai seama dacă trebuie conectat la priză sau la damigeană. Depășești și faza asta, realizând că el e electrocutat din naștere…

… iar damigeana e un recipient mic, micuț, cât un păhărel de țuică din ăla din care servea mă-ta mare musafirii la ocazii, pentru un premier atât de însetat (de dreptate, adevăr și alte produse). Așa că sări peste asta și admiți că boboru’ (oh, bobooruuu, oh, strada, ohohooo norodul!) și l-a dorit. Dar nici asta nu merge că jigodia asta de memorie îți aduce aminte că strada i-a dat un șut în, pardon, cur, la propriu, cât se poate de la propriu, când s-a dus și el acolo să interpreteze un protest de mare succes.

Te încâpâțânezi să crezi că proiectupoliticfoarteimportant care e un nou guvern trebuie să plece de la datele fundamentale care îl descriu pe noul premier. Dar datele sunt oricum, numai fundamentale nu. Gata. Ne apucăm serios de treabă.

Ce voce, ce tremur, ce …’idecurunostru! Revenim în sanatoriu și căutăm să pricepem care sunt, în afară de voce și talent, calitățile care îl recomandă pe veselul consumator pentru girofar.

Până la urmă complicăm lucrurile mult prea tare și omitem o chestie esențială. Deci, bre, cineeee esteee generaluuuuuul?

Bine, generali sunt mulți implicați în combinația asta. Și colonei. Și alte grade, funcții și protocoale. Dar deviem. Ultimele imagini parcă încep să explice ce, de ce, de unde venim, unde ne ducem, ce este fericirea, de ce ne naștem, de ce murim, de ce are acordeonul clape… mă rog, pe bază de reformă.

În fine, complicăm inutil lucrurile. Am stabilit premierul. Pe cine punem vicepremier? Dar fără să treacă prin pat, canapea, mochetă sau bancheta din spate de la mașină.

Am lămurit și chestia asta. Acum avem guvern, un guvern ca o zambilă, plin de ființe delicate, competente și care duc la șpriț. Că și asta contează. Cu ce începem? Cu reorganizarea guvernului. Zis și făcut. Frapierele mai la dreapta, paharele tot în dreapta, completăm stocul din frigidere. Bine, aici exagerez. Recunosc. Ordonanța de urgență a omis frapierele și a fost concentrată mai ales pe ciubucul pentru ospătari (șefi de sală, de organizații județene, de servicii… că cine n-are serviciu se cheamă șomer! Cine este geneeeralul? scuzați!). Totuși, mda, nu știu, parcă noua structură de guvern omite datele alea fundamentale despre care pomeneam mai sus, parcă nu reflectă nici personalitatea, nici convingerile, nici rezistența la tărie a noului premier. Așa că ne revine datoria patriotică de a propune o nouă structură, mai adecvată, pentru noul guvern. Și de a avea grijă ca paharele să fie pline.

Ordonanța a făcut un început de șmecherie în privința Loteriei Române, dar de ce să mișculăm jumătăți de măsură și să n-o priponim ca lumea de la început. Așa că înființăm Ministerul Păcănelelor și dăm naibii panarama aia de minister al finanțelor, că și așa resursele bugetare vin după cum ai baftă.

Pe urmp desființăm Ministerul de Interne și punem în loc Ministerul Percuției, că e tot pe bază de bătute și e mai cu ritm. În locul Ministerului Justiției tragem un Minister al Țambalului, cu batista la procurorul general, ca să fie clar cum se închid dosarele pentru accidente rutiere sau dosarele de corupție ale ălora care erau cât p’aci să fie candidați pentru Primăria Generală a Capitalei. Până aici e bine, frumos, adecvat, mergem mai departe. În locul Ministerului Apărării băgăm un Minister al fierului vechi. Chestie mișto, reciclare, se bucură și ecologiștii. În locul Ministerului Muncii (ia mai dă-o în cozonaci de muncă!) ne tragem un Minister al colivei și rezolvăm și deficitul de la fondul de pensii. În loc de Ministerul Mediului, că e de rahat, e cu apă, tragem Ministerul Vinului și Tăriei. Ministerul Mușețelului vine în locul Ministerului Sănătății. Agricultură nu ne trebuie, ne căcăm pe el de minister, iar în loc de ăla al culturii tragem un Minister al Acordeonului – chestia asta a fost prea mult amânată și trebuie odată rezolvată dacă vrem să scăpăm de comunism. Ar mai trebui un minister al muiei care să ia locul Ministerului Tineretului. Și neapărat un Minister al Sătrăițidomnupreședinteașaecumzicețidumneavoastrăsăstrăițisărumâna. Gata. Acum avem Guvern. Și chiar dacă nu or să înființeze ministere conform acestei propuneri, ele vor funcționa de parcă ar fi cele propuse de noi. Uitați-vă doar la lista miniștrilor și veți înțelege de ce.

Acum gata. Noi nu bem nimic? Păi, ce pana mea! Muzica!

Facebook Comments

Lasă un răspuns