Cu titlul de mai sus era un film pe timpuri, cu Dem Rădulescu, Bibanul cum i se spunea. Să vă spun adevărul, mie nu mi-a plăcut niciodată ca actor, era prea populăros și miștocar degeaba și cam gros, dar oricum infinit peste unul de talia lui Mălăele, care este un simplu spunător de bancuri, film ce-l conținea și pe preferatul meu dintre actorii români, pe Mircea Albulescu. Era un film ușurel, dar simpatic, avea și o intrigă amoroasă, poante, scenariul îi aparținea lui Al. Struțeanu și lui nea Nelu Valeriu, Emanuel Valeriu, comentator de tenis, rugby, ciclism și fotbal, trăitor în Grivița. L-am cunoscut pe nea Nelu, am fost chiar amic cu el, scria și proză și deloc lipsită de interes. Filmul este chiar modern, postmodern, cu un narator cu vocea lui Cotescu, vocea cu care ne spunea povești la ora opt seara, cu interioare elegante, cu exterioare pitorești. Adevărat, și cu costume și cravată pe munte, dar așa era epoca. Passons. Ciclism noi nu am prea avut, mai ales de șosea, de pistă parcă mai aveam, aveam și velodrom în complexul sportiv Dinamo și mi-aduc aminte de Gabriel Moiceanu și de Mircea Romașcanu. Pe vremea aia chiar exista Turul ciclist al României, eram cu ai mei la Tușnad și treceau cicliștii, prilej de bucurie, de așteptat, de încurajat. Dădeau roată lacului Ciucaș, parcă așa îmi amintesc, aveau tricouri colorate în fel și chip, veneau cu mașini diverse, cu megafoane, cu miliția înainte.
Ciclism au Franța, Spania și Italia. Și Belgia. Vedeți că englezii nu, ăia au rugby, sporturi de contact, ca americanii, de bâtă, baseball, golf, cricket și hochei, sporturi de imperii haotice și agresive. Bicicleta e ca o floretă, chestie franțuzită, de salon, de împuns ca și vorbele ce duc direct înspre duelul codificat dimprejurul acestei arme albe. Cu bicleta parcurgi Piața San Marco, cel mai frumos salon al lumii după spusa lui Napoleon, precum și alte piețe, că nu ai loc de parcat altceva. Până și mafia se deplasează cu motoretele sau cu motocicletele line, subțiri dar nervoase, am văzut eu în filme.
Am învățat să mă ridic pe bicicletă și să mă învârtesc prin bătătura casei lui tanti Mița pe la 10 ani. Verii mei mai mari, Spiru și Costică, aveau biciclete grele, Ucraina, cu dinam. Alții aveau Tohani, se găseau la cooperativa comunală. Acasă nu mă lăsau ai mei, nici nu mi-au cumpărat vreodată, alți copii aveau, le țineau în boxa de la parter. Alor mei cred că le era frică să nu o iau peste alee, să merg pe unde treceau mașinile, că doar nu existau piste special amenajate.
Acum e o manie să desenezi, firește că pe bani europeni, cît mai multe piste pe trotuarele patriei. Cirezi de piste. Pentru cine, frate? La noi, mersul pe bicicletă este un fel de moft de duminică, de iarbă verde, de vilegiatură. Să nu ne îmbătăm cu apă rece, asta-i o practică fie puștească, fie snobească. A „achiesat”, să zic așa tot de moft, să fiu în trend, alde Oprescu și a îngrădit accesul pe Calea Victoriei, cea mai frumoasă cale de rulare a țării. Alături de aialaltă, paralelă, Magheru, despre care bine spunea cineva că este cel mai frumos bulevard al Balcanilor. Poate chiar toată artera, de la Piața Universității până la piața Victoriei. Și poate și dincolo de ea, până la Aviatori. Așa cred eu, dai din pedale la șosea, când nu te duci în șaretă, caleașcă, fiacru, carosă, căruță și de bați cu flori. Dai din pedale și urmezi peisajul. De-aia spun că Italia, Franța, Spania au Giro, Tour, Vuelta că au alternanța asta, mare cu munte, zăpadă, soare și apă. Și noi aveam Buclă, mică, așa după cum este și Parisul nostru, la proporțiile noastre, de țară mijlocie-mică. Și Belgia a avut șampioni uriași, dar ea e colo, lângă Francia, lângă Olanda, cum e și Elveția lângă Italia. Și Rusia are, și America a avut un drogat, că și țara aia e un ditamai continentul, dar n-ai ce să vezi acolo, n-ai de ce să te dai cu velocipedul, acolo mergi cu hammerul, caravana air force one și rulota.
Cum vă ziceam, verii mei Spiru și Costică ne luau cu șareta de la haltă, ne duceau cu docarul, căruța aia mai procopsită la Târg la Dudești și se duceau cu bicicletele la MAT sau la cooperativă, să ia gaz.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here